marți, 21 decembrie 2010

Prima parte din adevaruri

The Verve - Appalachian Springs


Am hotarat sa-mi spun adevarul. Am hotarat sa ma privesc in ochi si sa ma spun. Mie si nu altcuiva.

Te iubesc. Sau te-am iubit… nu stiu exact.
Tu nu vrei sa fii indragostit. Nu concepi asa ceva. O sa iti dai seama...
Dar o sa fie prea tarziu. Da! Eu cred in existenta unui prea tarziu, a unei sanse pierdute si niciodata recuperate, a inimii frante si a risipirii marilor sperante*. Marile noastre sperante.
Nu pot sa-mi ambalez inima in celofan frumos si sa pretind ca e noua. Regret.
Te iubesc. Stiu sigur.
Va fi prea tarziu.
prea tarziu, prea tarziu, prea tarziu...


Acum… gata! Ma doare sufletul! Hai sa vorbim despre altceva, dani!
* Charles Dickens - Marile sperante

4 comentarii:

Anonim spunea...

E un text simplu si totusi...plin. E frumos cum gandesti. M-a facut sa privesc in mine; inca stau pe ganduri...

dani. spunea...

sunt niste adevaruri. simplicitatea e specifica adevarului. de asta cartile mint. pentru ca ele sunt pline de stil si de efemeritati. minciuni.

Anonim spunea...

Iubesti? Adica.. Un baiat?!

dani. spunea...

oarecum. e greu sa-mi dau seama. dar in principiu da [cu rosu in obraji]